Mitul efectului apei asupra organismului - spulberat

O echipă de cercetători din Statele unite, din care face parte şi un specialist urolog român, a catalogat drept mit ideea de a consuma zilnic mari cantităţi de apă, indicând că nici măcar nu se ştie de unde a apărut această recomandare, informează telegraph.co.uk.
Medicii Dan Negoianu şi Stanley Goldfarb, de la secţia de urologie a Universităţii din Pensylvania, au trecut în revistă, mai multe studii asupra recomandării de a bea zilnic minim opt pahare de apă (1,55 l de apă) pentru a elimina toxinele din corp, a preveni creşterea greutăţii şi a îmbunătăţii aspectul pielii.
Autorii acestui studiu, publicat în Journal of the American Society of Nephrology, spun că nu există probe concrete care să demonstreze că un consum zilnic mare de apă este benefic pentru sănătate.
„Într-adevăr, este neclar de unde a apărut această recomandare”, spun cercetătorii, care adaugă că doar persoanele care trăiesc în zone cu climă caldă şi uscată sau atleţii ar trebui să mărească numărul de pahare de apă consumată zilnic.
Unele studii sugerează că un consum mare de apă ajută organismul să elimine sărurile şi ureea. Însă nici un studiu nu a scos la iveală vreun beneficiu concret al creşterii consumului de apă.
Negoianu şi Goldfarb au mai analizat ideea potrivit căreia un consum mai mare de apă reduce pofta de mâncare şi contribuie la apariţia saţietăţii şi spun că probele sunt neconcludente.
Specialiştii spun că nu s-au efectuat studii clinice corecte care să măsoare efectele cantităţii de apă consumată asupra menţinerii greutăţii corporale.
Unii cercetători spun că persoanele care nu beau suficientă apă suferă de migrene, însă studiile asupra acestei asocieri, sunt, de asemenea, neconcludente.
Un singur studiu a fost efectuat asupra acestei asocieri, însă rezultatele nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
De asemenea, apa a fost declarată elixir pentru îmbunătăţirea aspectului pielii. Autorii spun că deşi deshidratarea poate scădea fermitatea pielii, niciun studiu clinic nu a demonstrat că un consum crescut poate îmbunătăţii aspectul acesteia.
Studiile analizate de Negoianu şi Goldfarb nu au scos la iveală vreun beneficiu clar al consumului crescut de apă, însă nu există probe care să ateste nici lipsa de beneficii.
În medie, corpul consumă zilnic între 1 şi 1,5 litri de apă şi o cantitate mai mare în perioadele cu temperaturi mari sau când se practică un sport. Pierderea lichidelor din organism trebuie completată, însă nu e necesar să se bea aceeaşi cantitate de apă, pentru ca şi alimentele conţin acest element.
Un consum prea mare de apă poate strica echilibrul sărurilor din organism, provocând apariţia „intoxicaţiei cu apă”, care poate fi fatală.

(Ştire preluată de pe portale de ştiri difuzate pe Internet)

13 minciuni despre OMG

Site active.info.ms » Sănătate "13 minciuni despre OMG" publicat la 11 Martie 2008
Au început să apară tot mai multe studii ştiinţifice doveditoare aleimpactului dezastruos pe care il au organismele modificate genetic (OMG)asupra sanatatii. Cu toate acestea, legislatia europeana si americanaevolueaza, impinsa cu putere de la spate de concernele producatoare de OMG,spre aprobarea acestora ca sigure pentru consum.Deficitul de informare ii face pe cei mai multi sa fie nepasatori sicomplet pasivi la aceasta evolutie a lucrurilor. Prezentam, in continuare,cateva aspecte dramatice legate de organismele modificate genetic.
MINCIUNA NR. 1: Ingineria genetica nu este noua. Ea este doar o selectieartificiala accelerata.
ADEVARUL: Ingineria genetica si cultivarea conventionala a plantelor suntTOTAL si COMPLET DIFERITE. Polenizarea incrucisata si selectia soiurilor nuimplica Modificarea Genetica, adica manipularea artificiala a genelor, ciincrucisarea unor parinti selectati din specii strans inrudite. Dimpotriva,Modificarea Genetica (MG) implica extragerea unor anumite gene dintr-unorganism (bacterie, virus, planta, insecta, animal) si apoi inserareaartificiala a acestora intr-un organism complet diferit (de exemplu, oplanta de cultura). Este incalcata astfel, in mod necugetat, bariera despecie, cu scopul declarat de a obtine organisme vii cu alte proprietati.MG foloseste de obicei gene ale unor virusuri pentru a introduce si promovagenele inserate, precum si asa-numitele gene marker (gene rezistente laantibiotice care sunt folosite pentru a identifica celulele sau tesuturilemodificate genetic chiar in timpul dezvoltarii lor). Toate aceste geneinserate sunt apoi prezente in fiecare celula a plantei modificate genetic.Deloc intamplator, majoritatea experimentelor genetice esueaza. Princombinarea asa-zis reusita a genelor a doua exemplare din specii diferiterezulta monstri in toata regula, a caror evolutie nu este controlabila.Riscurile sunt imposibil de evaluat. Cum v-ati simti daca orezul din pungaar lua-o la fuga dupa dumneavoastra prin casa?
MINCIUNA NR. 2: Ingineria genetica este ceva exact, precis, stiintific.
ADEVARUL: Nimic mai putin adevarat. Modul in care functioneaza ADN-ul laorganismele superioare este cunoscut doar pentru o foarte mica parte dinacesta. Genetica moderna a demonstrat ca genele nu lucreaza izolat, ciinteractioneaza in mod complex, schimbandu-si comportamentul ca raspuns lainfluenta altor gene. Chiar daca o gena poate fi extrasa, mai mult sau maiputin exact, dintr-un organism, inserarea in ADN-ul altui organism se faceaproape complet aleator, fara ca "expertii" sa poata controla in vreun felprocesul. Rezultatul este ruptura ordinii genelor cromozomiale si poateconduce la schimbari complet neasteptate ale functionarii celulelor.Richard Lewontin, profesor de genetica la Universitatea Harvard, a afirmatdespre modificarea genetica: "Avem o intelegere atat de saracacioasa amodului in care se dezvolta organismul pornind de la ADN-ul sau, incat asfi uimit sa nu suferim socuri cumplite, unele dupa altele, cu acesteexperimente genetice iresponsabile, in care cercetatori dezaxati, lipsitide constiinta, se joaca de-a Dumnezeu."
MINCIUNA NR. 3: Alimentele modificate genetic difera de cele nemodificategenetic doar prin caracteristica genei inserate.
ADEVARUL: Afirmatia este o incercare de inducere in eroare a celorneinformati. Inserarea aleatoare a genelor straine in materialul genetic alunui organism-gazda poate cauza schimbari cu totul neasteptate infunctionarea genelor. Moleculele existente pot fi create in cantitatigresite, in momente nepotrivite, sau pot aparea chiar molecule noi,necunoscute. Plantele modificate genetic sau alimentele produse din ele potcontine prin urmare toxine sau molecule alergene care pun in grav pericolsanatatea adultilor si, cu atat mai mult, a copiilor.
MINCIUNA NR. 4: Hrana modificata genetic este testata extensiv, iar ceacare se afla deja pe rafturile supermarket-urilor este absolut sigurapentru alimentatie.
ADEVARUL: Nici o testare a alimentelor modificate genetic, cu publicarearezultatelor, nu s-a efectuat de catre autoritati in Romania. Ne bazamaproape in intregime pe asa-zisele teste efectuate de companiilespecializate in inginerie genetica, care au cheltuit miliarde de dolaripentru a dezvolta plantele MG si care intentioneaza, evident, sa isirecupereze investitia si sa faca profit vanzandu-ne aceste produse. Existaserioase indoieli referitoare la onestitatea testarilor si la validitateaconcluziilor trase pe baza rezultatelor. Sunt necesare indelungi testariindependente inainte de a avea certitudinea ca alimentele modificategenetic sunt sigure pentru consum. Alta problema este accelerareadezvoltarii rezistentei bacteriale la antibiotice, datorita folosiriigenelor rezistente la antibiotice in producerea alimentelor MG. Unul dincele mai interesante studii stiintifice efectuate, care ne priveste si penoi, a fost realizat in Rusia pe soia MG - aceeasi varietate de soia MGcultivata si in Romania din 1998 si pana in 2006, oficial. Spunem"oficial", pentru ca, neoficial si ilegal, ea inca se mai cultiva.Efectele asupra celor 2 generatii de cobai testati, care au consumat soiaMG, a fost absolut impresionant, inclusiv oamenii de stiinta care auparticipat la realizarea studiului au fost socati. Astfel, la animaleletestate s-au observat malformatii ale organelor interne (ficat, creier,testicole), o crestere a agresivitatii in comportament la a doua generatie,reducerea natalitatii la jumatate si pierderea instinctului matern lafemelele de cobai, care isi omorau puii si le devorau creierul.
MINCIUNA NR. 5: Alimentele modificate genetic au o valoare nutritiva maimare.
ADEVARUL: Ar fi naiv si prostesc din partea noastra sa ne inchipuim caplantele si caracteristicile lor genetice, care au evoluat prin selectienaturala de-a lungul a milioane de ani, pot fi imbunatatite prin simplainlocuire sau adaugare a unei gene, despre care nici nu stim in realitatemare lucru. Interactiunea dintre gene si proteine este mult prea complexa.Tocmai de aceea esueaza atat de multe experimente genetice.Nu s-a demonstrat pana in prezent ca vreun aliment MG ar fi mai nutritivdecat hrana conventionala, non-MG. Cele mai multe plante MG sunt createdoar ca sa reziste mai bine la anumite ierbicide, sa isi produca propriileinsecticide sau sa reziste mai mult in rafturile magazinelor, asa cum sepetrece, dealtfel, cu toate "alimentele" artificiale, chimizate fara masurasi in realitate necomestibile.
MINCIUNA NR. 6: Daca nu ne convine, putem pur si simplu sa nu mancam hrana MG.
ADEVARUL: In 1998, cand a inceput cultivarea plantelor MG in tara noastra,nu exista un cadru legal specific pentru reglementarea acestor culturi.Asadar, semintele MG au fost inregistrate cu viclenie in catalog ca seminteobisnuite, nu s-a facut vreo diferenta in evaluarea si eliberarea in mediua acestor seminte fata de cele conventionale. Plantele MG si produsele dinacestea arata pe dinafara absolut la fel ca cele "normale" si nu le putemdistinge dupa vreo proprietate vizibila, drept pentru care vanzatorii siproducatorii trebuie, prin lege, sa le eticheteze, astfel consumatorulputandu-le deosebi si evita daca doreste.Legislatia este in vigoare inca din 30 iunie 2006, si tot de atunci esteflagrant incalcata; practic nici un produs din magazine care contine planteMG nu este etichetat corespunzator.Greenpeace a testat in 2007 diverse produse continand soia, aflate lavanzare in magazine. La fiecare din acestea s-a gasit atunci un continut depeste 50% soia MG, insa nici unul din produse nu avea eticheta conformlegii! Analizele efectuate la un laborator independent de catre Greenpeaceau fost insa ignorate de autoritati, ai caror reprezentanti au inventat cutupeu infinit o prelevare necorespunzatoare a probelor. Intre timp,situatia a evoluat in bine, ca urmare a eforturilor singulare ale membrilorGreen Peace Romania, iar supermarket-urile gen Cora au inceput sa aibaproduse din soia etichetate corespunzator.In prezent, in magazinele din tarile anglofone cele mai multe alimentecontinand ingrediente modificate genetic nu sunt etichetate, asa ca nuexista pentru consumatori nici un mijloc de a alege si de a sti sigur dacamananca sau nu hrana MG. Ingredientele MG se afla, cel mai adesea, in fainasi uleiul de soia (care figureaza in reteta multor alimente comune, capaine, carnati), in lecitina din soia (care apare in reteta ciocolatelor, ainghetatelor, etc.), in siropul de glucoza din porumb MG, in uleiul decanepa si in extractele de porumb.
MINCIUNA NR. 7: Fermierii vor beneficia prin cultivarea plantelor MG.
ADEVARUL: Semintele plantelor MG sunt mai scumpe decat cele ale plantelorconventionale. Fermierii din Marea Britanie si SUA au raportat ca recolteleculturilor MG nu sunt in general mai bune, sunt mai putin productive si infinal nu au profitabilitate mai mare, in ciuda propagandei desantate carele sustine. Culturile non-MG sunt platite acum mai bine si, pe masura cetot mai multe tari resping alimentele MG, oportunitatile de a se vindediminueaza. Din cauza riscurilor grave pentru sanatate asociate cuculturile MG, companiile de asigurari din SUA si Marea Britanie au acumretineri sa le asigure. Fermierii care cultiva plante MG trebuie sa semnezecontracte extrem de constrangatoare cu producatorii de biotehnologie.Acestea ii obliga sa foloseasca numai ierbicide produse de compania cu careau contract si interzic practica pastrarii semintelor pentru sezonulurmator. Cei mai multi dintre fermierii "lumii a treia" nu au nici unbeneficiu, daca nu cumva sunt ruinati.Tehnologia MG nu prezinta in nici un caz vreun avantaj pentru fermieri, inprimul rand din cauza patentelor impuse de companiile producatoare.Fermierii pierd dreptul firesc de a-si folosi samanta pastrata de la ocultura la alta, fiind obligati sa cumpere an de an un nou lot de semintede la compania producatoare. O alta problema care apare este cea acontaminarii. Culturile unui fermier care nu doreste sa cultive plante MGpot fi accidental contaminate prin polenizarea pe cai naturale (vant,insecte) pe care omul, evident, nu le poate controla. Exista cazuriincredibile, in care producatorii de seminte MG au solicitat si au obtinutin instanta daune de la fermieri ale caror culturi clasice fuseseracontaminate fara voia lor. In mod absurd si strigator la cer, acestia nubeneficiaza de protectie legala, in timp ce producatorul de seminte MG esteprotejat de noianul de patente inregistrate.
MINCIUNA NR. 8: Culturile MG vor conduce la reducerea folosiriiierbicidelor si pesticidelor.
ADEVARUL: Producatorii de seminte MG pretind ca pentru culturile realizatecu semintele lor se folosesc mai putine ierbicide/chimicale. Acestea sunt,insa, extrem de puternice si de neselective - cum ar fi Roundup, deexemplu, cel mai folosit ierbicid in culturile MG. S-a constatat insa capana si acestea au generat rezistenta in randul florei spontane, alburuienilor si asa-zisilor daunatori. Asadar, apare o rezistenta a mediuluisi la aceste ierbicide, deci ideea ca fermierul va folosi mai putineierbicide este complet falsa, in timp ajungandu-se la marirea cantitatii dechimicale folosite pentru obtinerea aceluiasi efect. Acest fapt a fostanticipat de un producator, care a facut cerere la Autoritatea pentruAlimente din Australia si Noua Zeelanda sa i se permita crestereacantitatii-limita permise a reziduului de glifosat (Roundup) din alimentelevandute cu pana la 200 de ori. Aceasta inseamna ca respectivele alimentedevin o adevarata otrava... In zonele din SUA unde culturile au fostmodificate genetic astfel incat sa isi produca propriul insecticid,folosirea pesticidelor nu a scazut deloc.Ele distrug solul si contamineaza panza freatica, ce este sursa noastra deapa potabila. Putem accepta folosirea fertilizatorilor artificiali, darnumai daca acestia imbunatatesc calitatea solului, iar nu daca il distrug.Toate tehnologiile noi ar trebui sa treaca un test al firii: nu este normalca ele sa afecteze ciclurile si procesele naturale, care sunt stabile sibinefacatoare. Agricultura organica, ecologica nu mai reprezinta astazi unlux. In realitate, ea este singura speranta care ne-a mai ramas.
MINCIUNA NR. 9: Nu exista nici o dovada ca plantele MG sunt daunatoaremediului.
ADEVARUL: Insectele, pasarile si vantul poarta polenul alterat genetic incampurile invecinate cu ale culturilor MG si chiar mult mai departe.Astfel, apare polenizarea incrucisata intre plantele MG, pe de o parte, siplantele non-MG si cele salbatice inrudite cu ele, pe de alta parte. Inacest mod, rezistenta la ierbicide, de exemplu, poate fi transmisaburuienilor, ceea ce le face si mai dificil de controlat decat inainte.Exista, de asemenea, dovezi ca plantele MG care isi produc propriulinsecticid provoaca moartea unor insecte benefice.
MINCIUNA NR. 10: Culturile modificate genetic vor salva omenirea defoamete.
ADEVARUL: Foametea in tarile in curs de dezvoltare este, de fapt,rezultatul unei distributii nedrepte a alimentelor care defavorizeazasaracii. Adevarul este ca astazi, in lume se produce mai multa hrana decatoricand, dar cu toate acestea sunt si mai multi oameni care mor de foamedecat inainte. A produce tot mai multe alimente nu inseamna deloc ca ceisaraci vor beneficia vreodata de ele. Acestia pur si simplu nu au bani sacumpere alimente. Ingineria genetica nu are cum sa schimbe acest lucru...Modul nedrept de distributie a hranei este cel care trebuie sa se schimbe.Nu exista nici o farama de studiu stiintific sau dovada statistica princare sa se demonstreze ca recoltele culturilor modificate genetic ar fi maimari decat cele conventionale sau ca produsele MG ar fi mai ieftine. Sepoarta multe discutii in acest sens, insa nu exista nici o dovada ca acesteplante sunt mai prolifice. Marile companii au, de fapt, cu totul altescopuri decat cele pe care le declara: ele vor sa ofere fermierilor speciicare sunt imune la anumite pesticide, tocmai pentru ca ele sunt dependentede aceste pesticide, adica nu pot fi cultivate fara ele. Si atuncicultivatorul plateste de doua ori... Aceasta industrie mai are si un aldoilea scop: sa obtina controlul asupra semintelor si rezervelor geneticeale tarilor in curs de dezvoltare, pentru ca, in final, sa aiba monopol.Strategia este intotdeauna aceeasi: companiile ofera intr-o prima etapagratuit seminte, pana cand fermierii isi epuizeaza propriile resurse sauacestea devin inutilizabile, iar apoi incep sa pretinda bani grei pentruele.A controla piata semintelor si a pretinde apoi, cu viclenie, banifermierilor saraci pentru servicii nu inseamna catusi de putin rezolvareaproblemei foametei, ci agravarea ei intr-o masura si mai mare.
MINCIUNA NR. 11: Putem avea incredere in declaratiile oamenilor de stiintaca hrana modificata genetic este sanatoasa pentru consum.
ADEVARUL: Banii pentru cercetarea stiintifica asupra modificarii geneticeprovin de la companiile care se ocupa cu biotehnologiile sau de la guvern.Doar in Europa, fondurile pentru promovarea MG sunt de 4 ori mai mari decatbugetele insumate ale tuturor tarilor membre! Aceasta inseamna ca aceioameni de stiinta care indraznesc sa isi exprime ingrijorarea cu privire lagradul de siguranta al tehnologiilor pentru alimentatie isi risca postul sicariera. Un respectat om de stiinta din Marea Britanie, considerat cel maimare expert in nutritie pe plan mondial (Arpad Pusztai), care a publicat unstudiu despre efectele dezastruoase ale alimentarii cu cartofi modificatigenetic asupra cobailor, a fost imediat concediat si supus unei campanii decalomniere si defaimare publica de catre marile trusturi media.
MINCIUNA NR. 12: Nu ne putem impotrivi progresului.
ADEVARUL: Desigur ca nu putem, si de ce am vrea sa facem asta? Progresulimplica transformare spre binele tuturor. Dar trebuie sa fim incredintatica produsele modificate genetic sunt benefice pentru consumatori si siguredaca sunt introduse in hrana noastra. Este inadmisibil sa acceptamrezultatele unei tehnologii dubioase, care pe deasupra nici nu estereversibila. Asa ca... sa nu confundam progresul cu regresul, oameni buni!
MINCIUNA NR. 13: Exista lucruri mult mai grave decat alimentele modificategenetic.
ADEVARUL: Multi oameni de stiinta cred contrariul. De exemplu, JosephRotblat, fizicianul englez care a castigat premiul Nobel in 1995, a spus:"Ingrijorarea mea este aceea ca aceste asa-zise progrese in stiinta potconduce la noi mijloace de distrugere in masa, poate chiar mai la indemanadecat armele nucleare. Ingineria genetica este unul din aceste domenii,datorita inspaimantatoarelor rezultate la care s-a ajuns."
sursa: www.ecolife.ro