„Apoi, altul a spus: „Moise, mai marele
Israelului, a dat voie strămoșilor noștri să mănânce carnea anialelelor curate
și le-a interzis oamenilor să mămânce carnea animalelor necurate. Atunci, Tu de
ce ai interzis carnea tuturor animalelor? Care Lege vine cu adevărat de la
Dumnezeu: acea a lui Moise sau legea Ta?
Iisus: „Dumnezeu a dat prin Moise zece
porunci strămoșilor voștri. Aceste porunci sunt grele – au spus strămoșii
voștri și n-au putut să le dea ascultare. Când Moise a văzut asta i s-a făcut
milă de poporul său și nu a vrut ca el să piară. Și el le-a dat atunci de zece
ori zece porunci mai puțin grele ca ei să le poată urma. (…)
Pentru că cel ale cărui picioare sunt
puternice ca Muntele Sionului nu are nevoie de cârje, dar cel ale cărui
picioare tremură înaintează mai întâi cu cârjele și numai după aceea fără ele.
Și Moise a spus lui Dumnezeu: „Inima mea este plină de întristare, pentru că
popurul meu va pierde. Dă-mi voie, Doamne, să le dau alte legi, pentru ca ei să
nu piară. Dacă nu pot să fiu cu Tine, Doamne, lasă-i să nu fie împotriva Ta, ca
ei să poată trăi, și când timpul va veni (a venit, este acum.. n.n.) ei vor fi
copți pentru legile tale, descoperă-le legile Tale.” De aceea, Moise a frânt cele
două table de piatră pe care erau scrise cele zece porunci și le-a dat de zece ori
zece în locul lor.
Și din acestea zece ori zece scribii și
fariseii au făcut de o sută ori zece porunci. Și ei au pus poveri insuportabile
pe umerii noștri pe care nici ei nu le poartă. Deoarece cu cât mai apropiate
sunt poruncile lui Dumnezeu cu atât avem nevoie de mai puține; și cu cât sunt
mai îndepărtate de Dumnezeu, cu atât avem nevoie de mai multe porunci.
De aceea, legile fariseilor și scribilor sunt nenumărate,
legile Fiului Omului sunt șapte; ale îngerilor sunt trei și a lui Dumnezeu una
singură.”
Toți erau uimiți de înțelepciunea lui și
l-au rugat: „Continuă Învățătorule și învață-ne toate legile pe care le putem
primi.”
Iisus: „Dumnezeu le-a poruncit
strămoșilor noștri: „Să nu ucizi!” Dar inima lor era împietrită și ei au omorât.
Atunci Moise a vrut cel puțin să nu omoare oameni și le-a dat voie să omoare
animale. Și atunci inima strămoșilor voștri s-a împietrit și mai mult și au
omorât și oameni și animale deopotrivă. Dar eu vă spun să nu omorâți nici
oameni, nici animale și nici măcar hrana care intră în gura voastră.
Hrana vie vă va însufleți, dar dacă
omorâți hrana, atunci hrana voastră vă va omorî la rândul ei. Pentru că viața
vine numai din viață, iar din moarte vine numai moartea. Tot ce omoară hrana
voastră omoară și trupurile voastre. Tot ce omoară rupurile voastre, omoară și
sufletele voastre. Trupurile devin ceea ce este hrana voastră, așa cum
sufletele devin ceea ce sunt gândurile voastre. De aceea nu mâncați nici un
aliment pe care focul, frigul ori apa l-au distrus. Pentru că întotdeauna hrana
arsă, înghețată, putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile într-un mod
asemănător.
Nu fiți asemenea gospodarului prost care
a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când
toamna a venit, singur ogorul său nu a dat rod. Și mare a fost suferința sa. Ci
fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și a
cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult
decât semințele pe care le însămânțase.
Trebuie să trăiți numai din focul
vieții, și nu să ne pregătim hrana
prin intermediul focului morții, care omoară complet hrana, trupurile noastre
și de asemenea sufletele și mințile noastre.” „Învățătorule, unde este focul
vieții?”, au întrebat unii dintre ei. „În voi, în sângele vostru și în
trupurile voastre.” „Și focul morții?” au întrebat alții. „Este focul care arde
în afara trupului vostru, care este mai fierbinte decât sângele vostru. Cu
acest foc al morții, toți ne gătim hrana în casele și în câmpiile noastre.
Acesta e totodată focul care vă distruge hrana și trupurile, tot așa cum focul
răutății și perversității vă pângărește gândurile și vă înrăiește sufletele. Trupul
nostru este ceea ce mâncăm, iar sufletul nostru devine, până la urmă, exact
ceea ce gândim.
De aceea obișnuiți-vă să mâncați toate
fructele bune ale copacilor și toate ierburile hrănitoare ale câmpului, și tot
laptele animalelor care este bun de mâncat. Pentru că toate acestea sunt
hrănite și coapte doar de focul vieții și toate sunt darul îngerilor Mamei
noastre divine Natura. Să nu mâncați nimic din ceea ce focul morții dă gust
hranei, pentru că acesta este lucrul lui Satana. (…)
Să nu mâncați nimic din ceea ce focul
morții dă gust hranei pentru că acesta este lucrul lui Satana și ne duce foarte
repede pe calea păcatelor a bolilor și către o moarte prematură. Doar hrana pe
care o mâncați pe masa îmbelșugată a lui Dumnezeu dă putere, sănătate și
tinerețe trupului și sufletului vostru și dacă veți respecta aceste sfaturi,
niciodată nu veți mai vedea boala. Doar masa lui Dumnezeu l-a hrănit pe
Matusalem, din vechime și dacă veți trăi cu toții așa cum a trăit el, să știți
că întocmai precum el veți ajunge. Căci Dumnezeul celor vii este infinit mai
bogat decât toate bogățiile pământului și masa lui îmbelșugată este mai bogată
decât cea mai bogată masă de ospăț a oricui om bogat de pe Pământ.
De aceea, mâncați toată viața voastră la
masa Mamei divine a Naturii și niciodată nu veți avea dorințe rele. Și când
mâncați la masa Ei, mâncați toate lucrurile așa cum au fost găsite pe masa
Mamei divine a Naturii. Nu gătiți, nici nu mestecați toate lucrurile unul cu
celălalt, pentru ca măruntaiele voastre să nu devină asemene unor mocirle
aburinde – asta e spurcăciune în ochii Domnului.
Luați seama să nu spurcați cu tot felul
de spurcăciuni templul trupurilor voastre.
Mulțumiți-vă cu două sau trei feluri de
mâncare, pe care le veți găsi întotdeauna pe masa Mamei divine Natura. Și să nu
doriți să devorați toate alimentele pe care le vedeți în jurul vostru. Dacă amestecăm
prea mult toate felurile de mâncăruri atunci pacea trupului nostru va înceta și
războiul fără de sfârșit se va dezlănțui în noi și destul de repede trupul
nostru va fi șters de pe fața pământului, tot așa precum familiile și
împărățiile dezbinate lucrează spre distrugerea lor. Dumnezeul nostru este
Dumnezeul dragostei și a Păcii și El nu ajută niciodată dezbinarea.
De aceea, nu ridicați niciodată
împotriva voastră mânia lui Dumnezeu ca să nu vă alunge de la masa lui și să nu
fiți obligați să mergeți la masa Satanei, unde focul păcatelor și al morții vă
va distruge trupul sufletul și mintea.
Și când mâncați, aveți grijă ca
niciodată să nu mâncați până vă săturați deplin. Fugiți de ispitele Satanei și
ascutați vocea îngerilor lui Dumnezeu, pentru că Satana și puterea lui vă
ispitesc să mâncați des, tot mai mult și mai mult. Urmăriți să trăiți prin energiile spiritului și rezistați cu fermitate
dorințelor rele ale trupului.
Postul vostru numai cu apă este întotdeauna plăcut în
ochii înerilor lui Dumnezeu. Luați seama cât de mult ați mâncat când sunteți
sătui și urmăriți să mâncați întotdeauna mai puțin cu o treime. Greutatea
mâncării voastre să nu fie mai mult decât o mână (n.n. veche măsură a
greutății=700g!), dar aveți gijă să nu fie mai mult de două mâini. Atunci
îngerii lui Dumnezeu vă vor sluji întotdeauna și niciodată nu veți cădea în sclavia
Satanei și a bolilor lui care uneori vă fac să fiți grași. (…) Acela care
mănâncă mai mult de două ori pe zi, face în el munca Satanei și îngerii lui
Dumnezeu îi părăsesc trupul (în curând Satana îl va lua în stăpânire). Mâncați
numai la amiază și apoi la apus. Și dacă doriți ca Îngerii lui Dumnezeu să se
bucure în trupul vostru și ca Satana să vă ocolească atunci nu vă așezați decât
o dată pe zi la masă. Iar atunci zilele voastre vor fi lungi și fericite pe
acest pământ.
(…) Nu mâncați Hrana necurată (radiată,
cu E-uri, conservanți, etc. n.n.), adusă din țări îndepărtate, ci mâncați
întotdeauna ce crește în zona voastră și s-a copt în copacii voștri.
Atunci când mâncați, aveți deasupra
voastră pe îngerul aerului și dedesuptul vostru pe îngerul apei.
Respirați adânc și rar la toate mesele
voastre; mestecați bine mâncarea cu dinții ca să devină „apă” și ca îngerul
apei să o prefacă în sânge în corpul vostru. Mâncați încet ca și o rugăciune pe
care o faceți Domnului. Puterea lui Dumnezeu intră în voi dacă mâncați în acest
fel la masă, pentru că masa Domnului este un altar iar cel care mănâncă la masa
Domnului este într-un templu. Adevărat vă spun, trupul Fiilor divini ai Omului
este prefăcut într-un templu și măruntaiele lor într-un altar, dacă ei ascultă
poruncile lui Dumnezeu. Tot așa, nu vă așezați la altarul Domnului atunci când
mintea voastră vă este tulburată, și să nu vă gândiți la cineva cu mânie atunci
când vă aflați în templul lui Dumnezeu. Și intrați în sanctuarul Domnului numai
când simțiți în voi chemarea îngerilor Săi, pentru că tot ce mâncați în
tristețe sau în mânie ori fără dorință, devine otravă în trupul vostru, pentru
că suflarea Satanei spurcă toate acele alimente, deci lăsați toate gândurile
rele să plece din voi atunci când primim în trupul nostru puterea lui Dumnezeu
la masa Sa.
Niciodată să nu vă așezați la masa lui
Dumnezeu, înainte ca el să vă cheme cu putere prin îngerul poftei de mâncare. Bucurați-vă întotdeauna cu îngerii lui Dumnezeu
la masa lor împărătească, pentru că asta este plăcut inimii Domnului și viața
voastră va fi lungă și fericită și cel mai scump servitor al Domnului vă va
sluji - îngerul bucuriei și veseliei.
Nu uitați că fiecarea a 7-a zi este sfântă
și închinată lui Dumnezeu. Timp de șase zile hrăniți-vă trupul cu darurile
naturii, dar în a 7-a zi nu mâncați mâncare pământească, ci trăiți numai din
gândurile și cuvintele lui Dumnezeu și fiți cu îngerii Domnului, în Împărăția
Tatălui Ceresc.
În această a șaptea zi lăsați îngerii
lui Dumnezeu să clădească Împărăția divină a Cerurilor în trupul vostru așa cum
voi munciți șase zile în Împărăția Mamei divine a Naturii. În a 7-a zi
beți numai apă curată, iar Dumnezeu vă
va da viață lungă și fericită pe Pământ și nu vă veți îmbolnăvi, veți trăi
veșnic și foarte fericiți în Împărăția Cerurilor.”
